folosirea virgulei

Cum folosim virgula, in functie de context

Mai jos puteti gasi un scurt ghid de folosire a virgulei in limba romana. Virgula – folosirea acesteia – da destula bataie de cap, intrucat regulile sunt complicate pentru cineva care a pierdut contactul cu limbajul prea tehnic predat la orele de gramatica la scoala.

Nu putem evita folosirea acestui limbaj nici in articolul de fata, dar incercam ca, prin exemple, sa oferim o imagine cat mai clara cu putinta.

Legenda:

, – arata folosirea virgulei,

_ – arata lipsa virgulei.

1. Partile de vorbire sau propozitiile legate prin si, sau ori ori, in principiu, nu se despart prin virgula. Exista exceptii, ca in urmatoarele exemple: “O sa vin si eu, si sora mea”, “O sa ma ajute ori Ionel, ori Gica”, “Sau noi eliberam camera, sau voi nu mai veniti”.

Partile de vorbire sau propozitiile se despart prin virgula legate prin: nici, dar, iar, insa, ci, dar si, precum si, deci, prin urmare, asadar, in concluzie.

2. Se despart prin virgula propozitiile coordonate juxtapuse.

“Nourii curg, raze-a lor siruri despica”.

Se despart prin virgula propozitiile coordonate adversative si conclusive.

“Copacii nu erau grosi, dar erau desi”.

3. Propozitia atributiva nu se desparte prin virgula.

“E o colega_ careia ii datorez mult.”

Doar propozitia atributiva ce exprima ceva suplimentar se desparte prin virgula:

“Sa trecem la ceilalti munti, a caror origine este vulcanica.”

“Vederea acestei lupte, care i se paruse initial…”

4. Propozitia completiva directa asezata dupa regenta sau intercalata nu se desparte prin virgula.

“Pe cati i-au gasit_ i-au manat spre curtea primariei”

“Cunosc_ ce rautati v-au facut”

“Si vazand spanul_ cat e de frumoasa fata imparatului, odata se repede…”

Asezata inaintea regentei, de obicei se desparte.

“Ce stii tu azi, eu am stiut ieri”

5. Propozitia completiva indirecta asezata dupa regenta nu se desparte prin virgula.

“Nu scapi_ de ce ti-e frica”

Propozitia completiva indirecta asezata inainte de regenta se desparte prin virgula.

“De ce ti-e frica, nu scapi”

6. Propozitia subiectiva asezata dupa regenta nu se desparte prin virgula.

“Nu-i frumos_ cine se tine…”

Propozitia subiectiva situata inaintea regentei se desparte daca este reluata in regenta printr-un pronume demonstrativ.

“Cine nu respecta pe altii, acela nu merita sa fie respectat”

Daca nu este reluata prin pronume, nu se desparte.

Preferatele cititorilor:  Cum se scrie corect: Undeva prin sau undeva la?

“Cine intreaba_ nu greseste”

“Cine fura azi un ou_ maine va fura un bou”

7. Propozitia predicativa nu se desparte prin virgula.

“Casa e neschimbata”

8. Propozitia circumstantiala de loc.

Dupa regenta: nu se desparte prin virgula.

“Leaga calul_ unde zice stapanul”

Inainte de regenta: se desparte cand nu se insista in mod deosebit asupra ei.

“Unde pica nuca, pica si din talpa iadului bucatica”

Inainte de regenta: nu se desparte cand se insista asupra ei.

“Unde mi-ai spus_ te astept”

Dupa regenta, introdusa prin acolo, se desparte.

“Unde e ata mai subtire, acolo se rupe”

Intercalat si asezat inaintea predicatului regentei se pune de obicei intre virgule.

“Pe dealuri, unde te intorci, sunt pluguri”

9. Propozitia circumstantiala de timp.

Dupa regenta se desparte prin virgula numai daca in regenta se afla un complement circumstantial.

“Mai frumoasa e toamna, cand in locul florii spanzura…”

Inaintea regentei se desparte prin virgula cand nu se insista asupra ei.

“Cand a pasit la portita, a vorbit..”

“Cand a intrat, catelusa a latrat”.

Inaintea regentei nu se desparte prin virgula cand se insista asupra ei.

“Cand l-am chemat eu_ a venit”

Cand are in regenta adverb corelativ se desparte prin virgula.

“Cand te-ai saturat de privit, atunci sa vii”

Intercalata, daca se afla inaintea regentei, se pune intre virgule.

“Tot neamul Basarabilor, pana sa prinda de veste, trecuse granita”

10. Propozitia circumstantiala de cauza se desparte de regenta oriunde ar fi, de obicei.

11. Propozitia circumstantiala de mod, dupa sau inaintea regentei se desparte prin virgula, exceptand situatia in care se insista asupra ei, caz in care nu se pun virgule.

“Animalul inghiti o data, ca si cand i s-ar fi uscat gatlejul”

12. Propozitia circumstantiala de scop sau finala, dupa regenta, se desparte prin virgula, cand nu se insista asupra ei.

“Multe a incercat, ca sa-si poata rezolva…”

Inaintea regentei, se desparte de obicei prin virgula.

“Ca sa nu ramana repetent, mama a incercat…”

13. Propozitia circumstantiala conditionala se desparte de obicei prin virgula.

14. Propozitia circumstantiala concesiva se desparte mereu prin virgula.

“Cu toate ca am staruit, nu a primit propunerea mea”

15. Substantivul la vocativ care exprima o adresare obisnuita se desparte prin virgula de

Preferatele cititorilor:  Cum se scriu corect cifrele si numerele romane?

cuvantul sau cuvintele incrucisate.

“Incerc prin aceasta, domnule director,…”

16. Adjectivele aceluiasi substantiv se despart prin virgula cand sunt asezate alaturi sau cand

sunt legate prin cuvintele nici, dar, insa.

“Prietena lui era frumoasa, insa ii lipsea inteligenta”

17. Punerea liniutelor si a ghilimelelor in cadrul aceluiasi text reprezinta o formula acceptata de

scriere: “Scrierea corecta – “sa-i”, iar nu “sai” – arata pregatirea individului…”

18. Se pune virgula inainte de: dar, iar, insa, ci, precum si, deci, prin urmare, asadar, in

concluzie.

“Eu voiam sa te aplaud, dar ceilalti erau nemultumiti”

19. Punctuatia numelui predicativ

“Copacii sunt inalti” – in acest caz nu se pune virgula.

“Copacii sunt, desigur/fireste/asadar/bineinteles/in concluzie/in realitate, inalti” – se pune

virgula.

Cand lipseste numele predicativ, numele predicativ este izolat cu , sau -.

“Copacii, inalti, oamenii, veseli”

20. Adverbele intercalate intre subiect si predicat se pun intre virgule.

“Eu, bineinteles, voi ingriji de flori”

“Mama, fireste, era ingrijorata”

21. Complementul de agent suporta fara virgule intercalarea intre el si verb.

“… fu primita cu bucurie de toti”

22. Complementele circumstantiale, cand sunt intre subiect si predicat, se despart prin virgula.

“Ion, de frica ploii, fugi”

Cand sunt dupa predicat, nu se despart.

“Ion fugi de frica”

Cand predicatul este primul, iar complementul intre, nu se despart.

“Fugi de frica ploii Ion”

“Apele se despart_ de obicei_ la campie”

“Apele, de obicei, se despart la campie”

23. Propozitia completiva de agent se desparte prin virgula doar cand este reluata printr-un

pronume demonstrativ si se afla inaintea regentei.

“De catre cei ce vin dupa noi, de catre aceia se va realiza scopul nostru comun”

24. In propozitie, inainte de precum si ca si se pune virgula.

“Cartea, precum si / ca si experienta ne demonstreaza ca…”

25. Cand iar este adverb cu valoare de din nou, nu se desparte prin virgula.

“Aceasta este iar conditie de indeplinit pentru rezolvarea problemei”

26. Insa

“Poate fi lustruit, insa nu dimineata”

“Fara a-l lustrui insa dimineata”

“Eu l-am lustruit insa, netinand cont de faptul ca…”

27. Totusi

“Totusi, la mare e soare mereu” – la inceputul propozitiei este urmat de virgula.

“As fi vrut totusi sa spun doua vorbe” – in interiorul propozitiei nu se desparte.

Preferatele cititorilor:  Cum scriem corect: Doamna sculptor sau doamna sculptorita?

28. Asadar, prin urmare, deci

“Sa devina moral, asadar/deci/prin urmare om religios” – conclusiv, se pune virgula

inainte.

“Concluzia este, asadar/deci/prin urmare, urmatoarea” – in interiorul propozitiei

se pun virgule.

“Asadar/deci/prin urmare, sunteti impotriva mea!” – la inceputul propozitiei este

urmat de ,.

Variante din unele carti de gramatica:

“Deci pentru explicarea fenomenelor este nevoie de…”

“Omul apare deci mai intai ca producator..”

29. In interiorul propozitiei, adverbe ca asa, bine, da, nu, sigur, desigur, fireste, exact, intr-adevar, fara indoiala se despart prin virgule.

folosirea virgulei

“Tu ai avut dreptate, fara indoiala, dar asta nu inseamna ca trebuie sa-mi amintesti mereu”

30. Constructiile gerunziale sau participiale, aflate la inceputul propozitiei sau al frazei se despart prin virgula.

“Urmand exemplul numelor care primesc diminutivari, s-a ajuns…”

“Adunate intre ziare, cartile…”

31. De exemplu se desparte in toate cazurile prin virgule.

“Am sa te sustin in demersul tau, de exemplu, am sa vorbesc cu fratele meu pentru a te ajuta cu scoala”.

32. Cu sau impreuna cu atunci cand dobandesc valoarea conjunctiei copulative si nu se desparte prin virgule.

“Toata hora impreuna cu privitorii izbucnira in ras”

“Ion cu cei patru colegi au sa-i bata pe…”

33. “Ochii de albastru deschis, palid, al cerului”, dar “Nu inseamna vorba goala, fara sens_ si cu atat mai putin…”

34. Pronumele circumstantial de exceptie nu se desparte prin virgula de regenta.

“Nu face altceva_ decat sa se plimbe”

“Nu-i explic altcuiva_ decat cui nu a inteles”

35. Propozitia circumstantiala cumulativa se desparte intotdeauna prin virgula.

“Dupa ce ca nu a invatat, mai vrea si 10”

“Pe langa ca e sarac, mai face si pe fudulul”

36. Propozitia circumstantiala opozitionala se desparte mereu prin virgula.

“In loc sa vina, pleaca”

“Iesim dintr-o sala, pentru a intra in alta”

37. Propozitia circumstantiala consecutiva exprima rezultatul actiunii din regenta si se desparte prin virgula.

“A mancat, ca s-a imbolnavit”

“A lucrat destul, ca sa-i asigure un viitor”

“E prea frig, sa poti iesi afara”

“Sunt prea multi, ca sa incapa in sala”

38. In afara acestor reguli stabilite prin normele gramaticii limbii romane, desigur, orice scriitor are libertatea folosirii virgulei in scopul exprimarii cat mai clare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *