aceclofenac

ACECLOFENAC – noua metoda terapeutica eficienta in reumatologie

Dintre agentii antiinflamatori non-steroidieni, aceclofenacul are efecte remarcabile antiinflamatorii, analgezice si antipiretice. Isi manifesta efectul prin blocarea ciclooxigenazei, aceasta fiind implicata in productia prostaglandinelor. Acestea, la randul lor, sunt secretate ca raspuns la anumite leziuni sau boli care determina durere si inflamatie.

aceclofenac

Aceclofenacul are un profil antiinflamator care, pe langa clasica inhibitie a prostaglandinei E2, scade si expresia mai multor citokine, inclusiv a interleukinei 1 si a factorul de necroza tumorala. Acesta mai inhiba productia catorva specii de oxigen si influenteaza adeziunea celulara. Aceclofenacul si metabolitul sau principal, 4-hidroxiaceclofenac, au efecte pozitive asupra anabolismului cartilajului, combinat cu efecte modulatorii ale catabolismului matricei. Din punct de vedere clinic, aceclofenacul are eficacitate similara celorlalte antiinflamatoare non-steroidine si un profil al tolerantei cel putin la fel de bun, daca nu mai bun fata de celelalte antiinflamatoare non-steroidiene in tratamentul bolii artrozice, poliartritei reumatoide si spondilitei anchilozante.
Atat aceclofenacul, cat si diclofenacul inhiba semnificativ sinteza prostaglandinei E2 de la nivelul celulelor mononucleare si polimorfonucleare, dupa 180 zile de tratament. Asupra productiei de leutriena B4 si a factorului activator al plachetelor nu s-a observant un efect notabil. Intr-un studiu care compara efectul aceclofenacului cu cel al paracetamolului, in ceea ce priveste durerea, s-a dovedit faptul ca aceclofenacul are eficacitate superioara celuilalt medicament. In ceea ce priveste durerea de spate, comparand aceclofenacul cu diclofenacul, nu s-au gasit diferente semnificative statistic.
Cat priveste efectele adverse, aceclofenacul trebuie folosit cu atentie in porfirii, boala Crohn, infarct miocardic, la varstnici, ulcer gastric, tulburari ale functiei renale, chirurgie majora recent, tulburari ale functiei hepatice.

Din acestea enumeram:

Cefalee;Rash cutanat (potentiale reactii cutanate periculoase au fost raportate dupa administrarea orala a diclofenacului);Prurit;Insomnie;Tulburari sangvine;Tulburari gastro-intestinale: meteorism, diaree, constipatie, greata, voma sau durere abdominala;Confuzie mentala;Retentie hidro-salina;Stomatite;Hipersensibilitate vasculara;Scade legarea T3 de TBG (globulina care leaga tiroxina). Foarte important este faptul ca, desi pastreaza toate caracteristicile eficacitatii comparative cu alte antiinflamatoare non-steroidiene, efectele adverse gastro-intestinale sunt mai reduse. Aceclofenacul este disponibil in tablete de 100 mg si se administreaza in doua prize pe zi.
In cadrul interactiilor cu alte medicamente, pot fi mentionate urmatoarele: poate creste riscul de sangerare daca se asociaza cu medicamente anticoagulante, efectul furosemidului este diminuat daca se asociaza cu aceclofenacul. De asemenea, asocierea aceclofenacului cu diuretice, ciclosporina sau inbitori de enzima de conversie creste riscul tulburarilor renale si afectarea balantei potasiului in organism. Daca se asociaza cu chinolonele, pot aparea convulsiile (la persoane cu sau fara antecedente de epilepsie sau convulsii).
Pentru folosirea aceclofenacului pe perioada sarcinii nu sunt inca suficiente date, de aceea nu se recomanda in aceasta perioada.

Asist. univ. drd. Carolina Negrei,
medic rezident medicina interna,
Catedra de Toxicologie,
Facultatea de Farmacie, UMF “Carol Davila”, Bucuresti

Identificarea actuală a mecanismului de acţiune al antiinflamatoarelor nonsteroidiene (AINS) a contribuit la sintetizarea şi introducerea în practica clinică reumatologică a unor noi compuşi eficienţi şi din ce în ce mai siguri. În acest context noul preparat, aceclofenac (AFLAMIL®), reprezintă un nivel superior de eficacitate şi siguranţă în tratamentul bolilor reumatologice cu AINS.
Este bine cunoscut astăzi că AINS, prin acţiunea lor de inhibiţie a prostaglandinelor (PG) implicate în inducerea inflamaţiei, durerii şi febrei, reprezintă un grup de medicamente frecvent utilizat în reumatologie. Multiple evidenţe stabilesc că inhibiţia PG se realizează prin blocarea unei enzime celulare – ciclooxigenaza (COX) – care orientează oxidarea acidului arahidonic rezultat din distrucţia fosfolipidelor membranare către PG; de menţionat că oxidarea acidului arahidonic pe calea lipooxigenazei (LOX) duce la producerea leucotrienelor care, de asemenea, au rol proinflamator. Descoperirea celor două izoforme ale COX, COX1 constitutivă implicată în producerea PG fiziologice cu rol în homeostazia gastrointestinală şi renală şi COX 2 inductibilă, produsă în micromediul local sub acţiunea mediatorilor proinflamatori, a  revoluţionat clasa AINS.
Utilizarea largă a AINS este limitată de reacţiile adverse (gastrointestinale, renale, cardiologice, hepatice etc.), unele dintre ele fiind severe şi chiar ameninţătoare de viaţă. Toxicitatea gastrointestinală indusă de AINS care variază în intensitate de la dispepsie la sângerare este printre cele mai comune grupuri de reacţii adverse ale acestei clase de medicamente şi de aceea nevoia introducerii unor noi compuşi cu profil de siguranţă gastrointestinală superior i-a preocupat pe cercetători şi pe clinicieni (1).
Spre deosebire de AINS tradiţionale care inhibă atât COX1 cât şi COX2, ele fiind asociate cu variate reacţii adverse gastro-intestinale prin inhibiţia producerii PG fiziologice, cele COX2 selective, având efect inhibitor pe PG produse în micromediul inflamator asociat cu protejarea PG fiziologice, au un profil de siguranţă gastro-intestinal superior. Astfel, această nouă clasă de AINS de tip COX2 selective oferă beneficii terapeutice maxime având eficacitate similară cu AINS tradiţionale, dar fără efectele adverse gastrointestinale ale AINS tradiţionale .
Aceclofenacul (AFLAMIL®), derivat de acid acetic cu structură chimică înrudită cu cea a diclofenacului, este o molecula originală, un nou AINS „preferenţial” selectiv, care prin activitatea antiinflamatoare cu potenţă cel puţin similară cu cea a Standardului de Aur, dar cu un profil de siguranţă gastrointestinala superior AINS tradiţionale, răspunde cerinţelor actuale.
Superioritatea aceclofenacului (AFLAMIL®) faţă de alte AINS tradiţionale reiese din mecanismul său de acţiune multifactorial. Prin slaba sa acţiune de inhibiţie a COX1, aceclofenacul păstrează un nivel convenabil al PG fiziologice, aceasta explicând profilul de siguranţă gastrointestinal superior al preparatului. De menţionat că prin acţiunea de inhibiţie selectivă a COX2, aceclofenacul are efect antiinflamator puternic; în plus, efectele directe pe câteva secvenţe ale inflamaţiei (scăderea expresiei endoteliale a moleculelor de adeziune, scăderea producţiei leucocitare a radicalilor liberi de oxigen şi inhibiţia sintezei matrix-metaloproteinazelor, creşterea producţiei de IL-Ra etc.) explică eficacitatea antiinflamatoare importantă a acestui medicament

Preferatele cititorilor:  La ce este bun OVITRELLE? Vezi prospectul complet al acestui medicament

Acţiunea antiinflamatoare puternică şi profilul de siguranţă gastrointestinal superior conferă aceclofenacului (AFLAMIL®) premizele unui nou AINS eficient şi sigur, de utilizat într-o panoplie largă de boli reumatice cum sunt artroza (A), poliartrita reumatoidă (PR), spondilita anchilozantă (SA), etc.
Multiple studii clinice care îndeplinesc rigorile medicinii bazate pe dovezi confirmă toleranţa gastrointestinală superioară a aceclofenacului (AFLAMIL®) comparativ cu alte AINS.
Un studiu clinic longitudinal  efectuat pe o arie de populaţie de peste 180,000 adulţi, cu o perioadă de urmărire de 4 ani (intraţi în analiză 434 de pacienţi), utilizatori de 13 tipuri de AINS individuale etichetate ca inhibitoare preferenţiale de COX2 (aceclofenac, meloxicam şi nabumetonă), inhibitoare mixte de COX1-COX2 (naproxen, ibuprofen, dex-ketoprofen şi diclofenac) şi inhibitoare preferenţiale de COX1 (ketoprofen, piroxicam, tenoxicam, indometacin şi ketorolac) confirmă siguranţa gastrointestinală superioară a aceclofenacului (AFLAMIL®) comparativ cu celelalte AINS. Astfel, incidenţa sângerărilor gastrointestinale superioare confirmate endoscopic şi raportate la 1000 pacient-ani a variat de la 1,7/1000 pentru aceclofenac (AFLAMIL®) la 5,11/1000 pentru Ketoprofen, la 7/1000 pentru Diclofenac, la 10,29 pentru Piroxicam, la 11,22 pentru Tenoxicam, până la 25,8/1000 pentru ketorolac.

Preferatele cititorilor:  Caderea parului: samponul stimulator ParuSan

Fiind un AINS cu cea mai mică rată a incidenţei sîngerărilor gastrointestinale, aceclofenacul (AFLAMIL®) a fost folosit ca referinţă pentru a stabili RR (rate-ratio) cu o rată de confidenţă de 95% pentru fiecare AINS. Astfel cea mai mare RR a corespuns ketorolacului (14,9) şi indometacinului (13,4) în timp ce cea mai mică RR a corespuns aceclofenacului (1) şi meloxicamului (8,13). Acest studiu epidemiologic sugerează că AINS inhibitoare preferenţiale de COX2 produc mai puţine episoade de sângerare gastrointestinală superioară decât cele tradiţionale administrate în doze antiinflamatoare comparative. Deşi folosirea lor nu reprezintă un factor de risc adiţional important pentru sângerarea gastrointestinală, ele trebuie prescrise cu agenţi gastroprotectivi la pacienţii cu risc crescut pentru evenimente gastrointestinale.

Un alt studiu clinic multicentric, prospectiv, obsevaţional şi-a propus să evalueze siguranţa şi toleranţa aceclofenacului (AFLAMIL®) şi diclofenacului la pacienţii cu boli reumatice, pe o perioadă de 12 luni, prin analiza incidenţei reacţiilor adverse, a reacţiilor adverse gastrointestinale şi a retragerilor pacienţilor din studiu datorită reacţiilor adverse. Din totalul de 10.142 de pacienţi, 7.890 au fost incluşi în grupul cu aceclofenac (AFLAMIL®) şi 2,252 în grupul cu diclofenac, repartiţia pacienţilor în grupul cu aceclofenac şi grupul cu diclofenac fiind de 3 la 1. Incidenţa reacţiilor adverse (cefalee, ameţeli, hepatocitoliză etc.), a reacţiilor adverse gastrointestinale (dispepsie, eroziuni, sîngerări) precum şi numărul pacienţilor retraşi din studiu cel mai frecvent din cauza reacţiilor adverse a fost semnificativ mai mic în grupul cu aceclofenac decât în grupul cu diclofenac, diferenţele fiind mari şi semnificative statistic. Evenimente adverse severe (moarte, spitalizare sau prelungirea spitalizării, condiţie ameninţătoare de viaţă, disabilitatre permanentă, cancer) au apărut în proporţie mică în fiecare grup tratat (1,6%). Toleranţa gastrointestinală superioară a aceclofenacului comparativ cu diclofenacul în bolile reumatice raportată în acest studiu face ca aceclofenacul (AFLAMIL®) să fie o opţiune de linia întâi pentru pacienţii cu aceste suferinţe reumatice.

Intr-un alt studiu retrospectiv bazat pe analiza reacţiilor adverse raportate în cadrul sistemului naţional de farmacovigilenţă Yellow Card din Marea Britanie, în primul an de comercializare pe piaţă a 3 AINS cu grade diferite de selectivitate COX2: Aceclofenac (AFLAMIL®), Meloxicam şi Rofecoxib s-a comparat numărul reacţiilor adverse apărute şi raportate.  Reacţii adverse au fost raportate la un număr de 4 milioane DZS pentru Aceclofenac (AFLAMIL®), 31 milioane DZS pentru Meloxicam respectiv 27 milioane DZS pentru Rofecoxib. Incidenţa reacţiilor adverse raportate pentru Aceclofenac (AFLAMIL®) a fost semnificativ mai mică decât cea raportată pentru Meloxicam şi Rofecoxib, atât global cât şi în ceea ce priveşte sângerările GI şi durerea abdominală.

Preferatele cititorilor:  Ce se intampla cand simti furnicaturi in maini si in picioare?

Aceclofenacul (AFLAMIL®) se indică în bolile reumatice de tip inflamator (poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă) sau de tip degenerativ (artroză) în doză de 100 mg de două ori pe zi pe o perioadă de minim 7 -10 zile. Asocierea unui preparat gastroprotectiv de tip inhibitor de pompă protonică este utilă numai la pacienţii cu factori de risc pentru efecte adverse gastrointestinale (vârstă peste 65 ani, antecedente de boală digestivă, tratament cu glucocorticosteroizi, infecţia cu Helicobacter pylori, fumat etc.) (5).
Având un efect antiinflamator puternic şi un profil de siguranţă gastrointestinal superior care derivă din mecanismul de acţiune multifactorial, preparatul aceclofenac (AFLAMIL®) poate fi indicat ca primă intenţie pacienţilor cu boli reumatice de tip inflamator sau degenerativ. El garantează „un nou nivel de siguranţă în terapia cu AINS!”, fiind deja utilizat cu succes în lume de peste 96.6 milioane pacienţi. Alegerea aparţine, însa, medicului practician care, în funcţie de patologie şi de profilul pacientului, trebuie să ofere cea mai bună şi mai sigură soluţie !!!

Bibliografie selectivă:

1.Reginster J. Y., Paul I., Henrotin Y., What is the role of aceclofenac in the therapeutic arsenal against chronic osteoarthritis pathologies?, Rev. Med. Liege 2001; 56:484-8;
2.Gonzalez E., de la Cruz C., de Nicolas R., Egido J., Herrero-Beaumont G., Long-term effect of nonsteroidal anti-inflammatory drugs on the production of cytokines and other inflammatory mediators by blood cells of patients with osteoarthritis. Agents Actions 1994; 41:171-8;
3.Ludwig C., Brinkmeier T., Frosch P. J., Exudative erythema multiforme with transition to a toxic epidermal necrolysis after taking aceclofenac (Beofenac), Dtsch Med. Wochenschr 2003; 128:487-90;
4.Fernandez-Avala Novo M., Penado Nadela S., Nan Nan D. N., Gonzalez Macias J., Toxic hepatitis caused by aceclofenac, Rev. Clin. Esp. 2001; 201:616-7.
5. Wolfe M, Lichtenstein D, Singh G, Gastrointestinal toxicity of nonsteroidal anti-inflamatory drugs
N Engl J Med,1999; 340: 1888-99
6. Llorente Melero M.J., Burillo Tenias J.M., Zaragoza Marcet, Comparative incidence of upper gastrointestinal bleeding associated with individual non-steroidal anti-inflammatorz drugs, Rev Esp Enferm Dig, 2002, 94: 13-18
7. Huskinsson E, C, Irani M, Murray F, A large prospective open-label, multicentre SAMM study, comparing the safety of aceclofenac with diclofenac in patients with rheumatic disease
8. Raber Béjar A, Heras Navarro J, Rodríguez Beltran R, Moreno Alba F. The report of adverse events for Aceclofenac, Meloxicam and Rofecoxib during the first year of commercialization in the United Kingdom. SEMERGEN 2003; 29 (Suppl 1): 112.
9.Ruxandra Ionescu,  Soluţii terapeutice în bolile reumatice: AINS, Esenţialul în Reumatologie, Ed. Ruxandra Ionescu, Editura Amaltea, 2006, 133-150

Surse WEB:

https://www.revistagalenus.ro/revista-e-galenus-2009/521.html

Mai multe informatii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *